Articole – Irina Bazon

Caracterul nihilist şi antiraţional al transumanismului

Aspiraţia luciferică a omului de a aduce modificări Creaţiei lui Dumnezeu, astfel încât omul şi lumea să devină propria lui creaţie, stă la baza acestor pretenţii tehnocratice fanteziste, de a transforma fiinţa umană într-un „supraom”, cum profeţea Nietzsche. Însă ambiţia omului autonomizat de a deveni propriul zeu are drept rezultat dezumanizarea şi anularea omului. DumnezeuContinuă lectura „Caracterul nihilist şi antiraţional al transumanismului”

O reaşezare în dor

Poate că lumea de astăzi are nevoie mai mult decât oricând de o reașezare în dor. Și noi ca români trebuie să redescoperim dorul – sau ceea ce ne definea altă dată ca „popor al comuniunii”, cum îl descria Părintele Stăniloae – pentru a ne descoperi pe noi înșine. În „era comunicării”, dorul pare aContinuă lectura „O reaşezare în dor”

„Marele Inchizitor” al vremurilor noastre

Fără libertatea interioară, pe care nu ne-o poate da decât credinţa (libertatea fiind de origine transcendentă, un dar de la Dumnezeu), omul va accepta robia în schimbul „siguranţei” promise de „Marele Inchizitor” al vremurilor noastre. Acesta din urmă vrea să fie şi sursa drepturilor şi libertăţii noastre, cu alte cuvinte, cel care controlează totul, inclusivContinuă lectura „„Marele Inchizitor” al vremurilor noastre”

Postul şi înţelegerea vieţii ca dar

Omul tinde să consume, să acapareze şi să stăpânească tot mai mult. Numai „omul care mulţumeşte”, care are conştiinţa vieţii şi a lumii ca dar nu e tulburat de această ambiţie, fiindcă îşi cunoaşte măsura. Ştie că viaţa sa este dar de la Dumnezeu, dar din care el, la rândul său, dăruieşte şi jertfeşte.

Menirea artistului este să dăruiască

Andrei Tarkovski traduce astfel această „deşertare de sine” a artistului: arta ajunge să fie „înfăptuirea ideii de iubire, al cărei temei rezidă în sacrificiu, fiind opusul categoric al pragmatismului. (…) în fond, este un act de sacrificiu”. Artistul nu urmăreşte să câştige ceva – laudele lumii, faima, slava lumească, avantaje materiale – lucruri care deseoriContinuă lectura „Menirea artistului este să dăruiască”

Apetitul pentru materializarea distopiilor

În cei doi ani de pandemie, de multe ori măsuri luate în China au fost copiate fidel și în mod activ în cele mai democrate și „libere” țări occidentale. Astfel, apetitul pentru materializarea distopiilor a contaminat oamenirea la un nivel fără precedent. Niciodată patologia socială descrisă în romanele distopice nu s-a suprapus peste realitate laContinuă lectura „Apetitul pentru materializarea distopiilor”

Asumarea condiţiei noastre de muritori, sortiţi însă Învierii

În fața condiției sale de muritor, omul nu se poate liniști agățându-se disperat de știință, ajungând să facă din ea un idol, prin care, în cele din urmă, ucide taina și umanitatea din el. Un sistem totalitar precum comunismul a reușit acest lucru, ceea ce a dus, în cele din urmă, nu numai la dezumanizareaContinuă lectura „Asumarea condiţiei noastre de muritori, sortiţi însă Învierii”

Reflecții despre frumusețe

Frumusețea celuilalt ne revelează și ne confirmă un conținut viu, ce sparge carapacea confortabilă a propriei subiectivități, în care omul zace izolat și redus la sine.

A privi viaţa şi lumea ca dar e ceea ce ne face liberi

Arta ca icoană

Artistul exercită o influenţă covârşitoare asupra culturii şi a spiritului vremii. El a fost înzestrat de Dumnezeu cu un dar deosebit, însă a fost învestit şi cu o responsabilitate uriaşă. Artistul face parte dintre cei responsabili „de sănătatea spirituală a omenirii” (Jonathan Jackson). Un cunoscut adagiu aparţinând lui Platon spune: „Lăsați-mă să scriu cântecele unuiContinuă lectura „Arta ca icoană”